În litigiile privitoare la dreptul familiei întâlnim foarte des noțiunile de exercitare a autorității părintești și de stabilire a domiciliului minorului. Mai exact, când vorbim despre desfacerea căsătoriei a două persoane din care au rezultat și copii ori când doi concubini doresc să pună punct relației și să clarifice drepturile și obligațiile lor în raport cu minorii, se ridică problema exercitării autorității părintești, stabilirii domiciliului minorilor, plata pensiei de întreținere, precum și stabilirea unui program de vizită.
Cum în practică am observat că, deseori, aceste noțiuni sunt confundate, nu ar fi rău să aruncăm o privire peste prevederile legale și să ne clarificăm însemnătatea lor.
Domiciliul minorului, așa cum regăsim în prevederile articolului 496 Cod civil, reprezintă, de fapt, locuința în care stă sau va sta minorul după finalizarea litigiului. În principiu, copilul minor locuiește la părinții săi, iar dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun-acord, locuința copilului.
Ce ne facem, însă, când părinții nu se înțeleg cu privire la acest aspect?
Soluția: instanța de judecată! În concret, în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani, care va fi locuința minorului. De asemenea, locuința minorului astfel stabilită nu poate fi schimbată decât cu acordul părinților sau printr-o nouă hotărâre judecătorească. De adăugat că părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia (program de vizită).
Autoritatea părintească cuprinde dreptul și îndatorirea părinților de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia.
Tot Codul civil relevă că părinții au îndatorirea:
În egală măsură, prevederi privind obligațiile părinților și drepturile copiilor regăsim și în Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată și actualizată.
Probabil nu mai e nevoie să menționăm, dar legea interzice cu desăvârșire luarea de măsuri, precum și aplicarea unor pedepse fizice, de natură a afecta dezvoltarea fizică, psihică sau starea emoțională a copilului.
Regula o constituie exercitarea în comun de către ambii părinți a autorității părintești, așa încât, oricare dintre părinți care îndeplinește singur un act curent pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor părintești, este prezumat că are și consimțământul celuilalt părinte.
Cu toate acestea, există situații în care unul dintre părinți pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin rele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijență gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului, cazuri în care părintele poate fi decăzut din drepturi, iar autoritatea părintească este exercitată în mod exclusiv de către celălalt părinte.
Solicitarea de exercitare exclusivă a autorității se adresează tot instanței de judecată care, pe baza administrării probelor solicitate de părți, va încuviința sau nu această cerere. Întrucât copilul are dreptul să îi aibă aproape pe ambii părinți, acest gen de cerere este destul de greu admisă de instanțele de judecată, fiind necesare nu doar argumente palpabile, ci și un probatoriu solid din care să reiasă că unul dintre părinți nu este apt să ia decizii privitoare la propriul copil.
Cu toate acestea, am avut supriza în instanță ca însuși părintele acționat în judecată să renunțe la drepturile sale asupra copilului, afirmând că e prea tânăr să poată îndeplini rolul de părinte sau că respectivul copil nu a fost dorit de către el, cuvinte care cântăresc destul de greu din punct de vedere emoțional chiar și pentru participanții la actul de justiție.
Mai jos aveți două hotărâri rămase definitive de curând, din practica activității Cabinetului de avocat ”Ropotan Mihaela”. În una dintre acestea a fost decăzută mama din drepturile părintești, iar în cealaltă, tatăl:
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA GALAŢI
SECŢIE CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ Nr. XXXX/2020
Şedinţa din data de XX Decembrie 2020
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea în cauza civilă având ca obiect „exercitarea
autorităţii părinteşti” formulată de reclamantul C.D. în contradictoriu cu pârâta Ţ.L.
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei, constata următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi sub nr. XXXX/233/2020, reclamantul
C.D. a chemat în judecată pe pârâta Ţ.L., solicitând exercitarea
autorităţii părinteşti exclusive cu privire la minorul C.A.A. şi stabilirea locuinţei
minorului la reclamant.
În susţinerea cererii, reclamantul a arătat că minorul, născut la XX.XX.2015, este copilul
rezultat din relația de concubinaj a părților.
Reclamantul a precizat că relația părților a încetat, minorul rămânând în primă faza la
mamă, dar ulterior aceasta a părăsit domiciliul, fără să precizeze unde pleacă, lăsând minorul în grija rudelor.
Reclamantul a mai menţionat că a luat copilul la domiciliul acestuia, în prezent se
îngrijeşte de creşterea şi educarea lui şi având în vedere că nu poate lua legătura cu mama
minorului, existând situaţii când este necesar acordul ambilor părinţi, solicită autoritatea
exclusivă.
În drept, se întemeiază pe C.civ. şi legea 272/2004.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială și ancheta
psihosocială.
Pârâta a fost citată prin publicitate, fiind numit curator special care să îi reprezinte
interesele.
Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri, proba testimonială și
ancheta psihosocială la locuința reclamantului.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanţa reţine următoarele:
În fapt, din relaţia de concubinaj a părților a rezultat minorul C.A.A.,
născut la data de XX.XX.2015, astfel cum rezultă din Certificatul de naștere.
În drept potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului
superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.
În sensul art. 505 al. 1 şi 2 C.civ. În cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiaţie a
fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv faţă de ambii părinţi, autoritatea părintească se exercită în comun şi în mod egal de către părinţi, dacă aceştia convieţuiesc.
(2) Dacă părinţii copilului din afara căsătoriei nu convieţuiesc, modul de exercitare a
autorităţii părinteşti se stabileşte de către instanţa de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispoziţiile privitoare la divorţ. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 398 Cod civil dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul din părinți.
În temeiul art. 507 C.civ. exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte
poate fi dispusă şi în cazul în care unul din părinţi , din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa.
Din declaraţia martorului audiat în cauză, T.M. rezultă că părţile nu
păstrează legătura şi nu pot colabora în privinţa minorului, mama acestuia fiind plecată fără a se cunoaşte unde, fugind de 2 ori de responsabilităţi. Martorul a mai relatat că pârâta nu se interesează de minor şi asigurarea nevoilor acestuia, nu păstrează legăturile cu minorul, reclamantul fiind singurul care se ocupă, minorul locuind cu acesta.
Exercitarea autorităţii părinteşti în comun presupune ca toate deciziile cu privire la minor
sa fie luate în comun de către ambii părinţi, indiferent care aspect al vieţii este avut în vedere: şcoală, religie, sănătate, un tratament, o intervenţie chirurgicală, deplasările internaţionale ale minorului, participarea la diferite programe sau excursii organizate de către şcoală, or probele administrate au relevat nu doar un comportament dezinteresat al pârâtei şi lipsă de implicare efectivă şi concretă în ceea ce priveşte nevoile materiale şi afective ale minorului, dar şi imposibilitatea unei colaborări între părinţi în condiţii corespunzătoare în privinţa acestor decizii, aspect ce este în defavoarea acesteia şi contravin interesului superior al copilului.
În aceste condiţii şi pentru toate aceste motive, instanţa va dispune ca autoritatea
părintească în ceea ce îl privește pe minorul C.A.A., să fie exercitată în mod
exclusiv de tată, respectiv C.D.
În ceea ce priveşte locuinţa minorului, din referatul de anchetă psihosocială efectuat la
locuința reclamantului, a rezultat că minorul locuiește împreună cu tatăl său și bunicii
paterni, într-un imobil adecvat creşterii şi educării. Minorul este înscris în formă de învăţământ preşcolar.
Prin urmare, dat fiind faptul că minorul locuieşte, în mod statornic, în prezent, la
reclamant, în temeiul art. 496 C.civ., va stabili locuinţa acestui la tată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite cererea formulată de reclamantul C.D., CNP , domiciliat în Galaţi, cu domiciliul procesual ales la CIA „Ropotan Mihalea” în Galaţi, str. Portului, nr. 19A, în contradictoriu
cu pârâta T.L., CNP , cu ultimul domiciliul cunoscut în XXXXX.
Încuviinţează ca autoritatea părintească în privinţa minorului C. A.A.,
născut la data de XX.XX.2015, să fie exercitată, în mod exclusiv, de către tată.
Stabilește locuința minorului la tată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la
Judecătoria Galaţi.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, azi,
XX.12.2020.
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA GALAŢI
SECŢIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. XXXX/2020
Şedinţa publică de la XXX Decembrie 2020
Instanța constituită din:
PREŞEDINTE
Grefier
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de XX.12.2020 fiind consemnate
în încheierea de şedinţă de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi
când instanţa, având nevoie de timp pentru a studia actele şi lucrările dosarului şi pentru a
delibera, şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, în temeiul art.396
alin.1 Cod procedură civilă a amânat pronunţarea la data de XX.12.2020, dată la care a
pronunţat următoarea sentinţă civilă;
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de XXXXXX.2020, sub nr.
XXXXXX/233/2020, reclamanta L.M.A. a chemat în judecată pe pârâtul
E.C., solicitând obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere în favoarea
minorului E.I.
Legal încunoștințat cu privire la cererea formulată, în procedura prevăzută de disp.
art. 201 Cod procedură civilă, pârâtul nu a formulat întâmpinare.
La data de XX. 11.2020 reclamanta, prin apărător ales, a depus cerere adițională
prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în cuantum de ¼ din
salariul net al acestuia ori raportat la venitul minim pe economie, începând cu data
introducerii cererii de chemare în judecată, stabilirea domiciliului minorului la mamă și
exercitarea în comun a autorității părintești. La cererea adițională reclamanta a anexat
fotocopii după conversații purtate de aceasta cu pârâtul.
Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri pentru ambele
părți. La solicitarea instanței, XXXXXXXX și XXXXXXXX au oferit relații cu privire la veniturile obținute de pârât, respectiv contractele individuale de muncă ale acestuia.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, numitul E.I., născut la data de XXXXX.2014, este fiul pârâtului
E.C., fapt care rezultă din certificatul de naștere .
Potrivit celor arătate de reclamantă și necontestate de către pârât, părțile nu
locuiesc împreună iar minorul E.I. locuiește efectiv cu reclamanta, care se ocupă
de creșterea și educarea acestuia.
În ședința publica din data de XXX.12.2020 pârâtul a achiesat la pretențiile
reclamantei privind stabilirea locuinței minorului la mamă și exercitarea de către aceasta,
în mod exclusiv, a autorității părintești.
Potrivit dispozițiilor art. 496 Cod civil, copilul minor locuiește la părinții săi.
Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința
copilului. În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în
considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și
pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani.
Potrivit dispozițiilor art. 503 Cod civil, părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească, afară de cazul în care instanța decide altfel.
În conformitate cu dispozițiile art. 505 alin. (1) Cod civil, în cazul copilului din
afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față
de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către
părinți, dacă aceștia conviețuiesc; Potrivit alineatului (2) al aceluiași articol, dacă
părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitate a autorității
părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare
dispozițiile privitoare la divorț.
Potrivit art. 396 Cod civil, instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea
divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama
de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială.
În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr.272/2004, în toate măsurile care
privesc copiii, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești, trebuie să
prevaleze interesul superior al copilului, principiu impus inclusiv în legătură cu drepturile
și obligațiile ce revin părinților.
Din probele administrate în cauză rezultă faptul că pârâtul E.C. este
elev în clasa a XIII-a la Liceul XXXXXXXXXXXX, iar conform adeverinței medicale eliberate de Spitalul Clinic de Urgență XXXXXXXXX are un retard psihic ușor.
Având în vedere textele de lege enunțate, față de starea de fapt care rezultă din
coroborarea probelor administrate în cauză, instanța, evaluând întreaga speță prin prisma
interesului superior al minorului E.I. și ținând cont și de acordul nemijlocit al
pârâtului, instanța va dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată, în mod exclusiv,
de către mamă, cu stabilirea locuinței minorului la domiciliul acesteia.
În ceea ce privește obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere, articolul 499
alin. (1) Cod civil consacră regula conform căreia tatăl și mama sunt obligați, în solidar,
să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și
educația, învățătura și pregătirea profesională, art. 527 alin. (2) Cod civil menționând că,
la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea, se ține seama de veniturile și
bunurile acestuia, dar și de celelalte obligații ale sale.
În plus, art. 530 alin. (1) și (2) Cod civil prevede faptul că obligația de întreținere
se poate executa atât în natură, cât și prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în
bani.
Astfel, instanța reține că, prin stabilirea locuinței minorelor la mamă, aceasta
urmează a-și executa obligația de întreținere în natură, prin asigurarea celor necesare
traiului și a cheltuielilor pentru educație. Cum minorul E.I. este și este fiul
pârâtului, acesta îi datorează întreținere. Din adresa nr. XXXXXXX reiese faptul că pârâtul nu este încadrat cu contract individual de muncă, respectiv nu realizează venituri, instanța constată că acesta datorează o pensie lunara de întreținere în procent de
¼ din venitul net minim pe economie.
Așadar, raportat la vârsta minorului a cărei întreținere impune cheltuieli destul de
ridicate privind satisfacerii nevoilor acestuia de creștere și educare, nevoie care cresc pe
măsura înaintării in vârsta, se va stabili o pensie lunara de întreținere în procent de 1/4 din
venitul net minim pe economia națională, datorată de pârât de la data introducerii cererii
de chemare în judecată, respectiv XXXXXX.2020 și până la împlinirea vârstei majoratului,
respectiv până la data de XXXXXX.
Pentru considerentele de fapt și de drept arătate, instanța va admite cererea
adițională și va încuviința ca autoritatea părintească în privința minorului E.I.,
născut la data de XXXXXX.2004, să fie exercitată, în mod exclusiv, de către mamă și va
stabili locuința minorului la locuința mamei.
Va obliga pârâtul la plata în favoarea minorului E.I. a unei pensii de
întreținere lunară în cuantum de ¼ din venitul minim pe economie, cu începere de la data
introducerii cererii, respectiv de la data de XXXXXX.2020 și până la data împlinirii vârstei
majoratului, respectiv până la data de XXXXXXX.
Față de admiterea cererii de chemare în judecată, instanța, făcând aplicarea art.
453 Cod procedură civilă, va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1000 de
lei cu titlul cheltuieli de judecată reprezentat de onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite cererea adițională privind pe reclamanta L.M.A., CNP, domiciliată în XXXXXXX în contradictoriu cu
pârâtul E.C., CNP , domiciliat în XXXXXXXX.
Încuviinţează ca autoritatea părintească în privinţa minorului E.I., născut
la data de XXXXXXX.2014, să fie exercitată, în mod exclusiv, de către mamă.
Stabilește locuința minorului la mamă.
Obligă pârâtul la plata în favoarea minorului E.I. a unei pensii de
întreținere în cuantum lunar de ¼ din venitul net minim pe economia națională, de la data
introducerii cererii, respectiv XXXXx.2020 și până la împlinirea vârstei majoratului,
respectiv până la data de XXXXXXX.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli
de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Galaţi.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, azi,
XXXx.12.2020
Pentru întrebări și neclarități de natură juridică puteți contacta Cabinetul prin email:avocatropotanmihaela@gmail.com sau telefonic: 0758.947.745 și la sediul cabinetului de avocat situat în mun.Galați, str.Portului nr.19A, jud.Galați.