TĂGADA PATERNITĂȚII sau cum procedăm când pe certificatul de naștere al copilului nu este menționat tatăl biologic?
Acțiunea în tăgada paternității reprezintă singura cale prin care se poate clarifica faptul că un copil conceput sau născut în timpul căsătoriei nu este al soțului (fostului soț) al mamei, făcându-se mențiunile de rigoare și pe certificatul de naștere al copilului.
Reglementare legală: articolul 429 Cod civil.
Cine poate introduce acțiune în tăgada paternității?
- soțul mamei (tată prezumtiv);
- mama copilului;
- tatăl biologic al copilului;
- copilul;
- moștenitorii acestor persoane pot introduce sau, după caz, continua această acţiune, în condiţiile prevăzute de lege.
Când se poate introduce acțiunea în tăgada paternității?
- 3 ani de la data la care a luat la cunoștință că respectivul copil nu este al său (de obicei, de la data naşterii acestuia) – atunci când acțiunea este formulată de soțul mamei (tată prezumtiv);
- 3 ani de la data nașterii copilului – atunci când acțiunea este formulată de mamă;
- oricând – atunci când acțiunea este formulată de copil;
- oricând – atunci când acțiunea este formulată de tatăl biologic.
Ce trebuie să cuprindă acțiunea în tăgada paternității?
Situația de fapt, respectiv imposibilitatea ca soțul (fostul soț) mamei să fie și tatăl biologic al copilului.
Cel mai întâlnit caz în practică este cel în care, după ce doi soți s-au despărțit în fapt, pe parcursul derulării procesului de divorț își refac viața sentimentală separat, iar mama rămâne însărcinată ori naște, tatăl biologic al copilului fiind noul partener.
Cum din punct de vedere legal divorțul încă nu s-a pronunțat ori s-a pronunțat după nașterea copilului, legiuitorul prezumă că soțul este și tatăl copilului, acesta fiind trecut în mod automat pe certificatul de naștere al copilului.
De aceea, pentru clarificarea situației, părțile au la dispoziție acțiunea în tăgada paternității.
Acţiunea poate fi dovedită cu probe precum: înscrisuri, testimonială prin audierea de martori, interogatoriu, expertiză medico-legală (serologică, antropologică, dermatoglifică, genetică, expertiza capacităţii de procreare ș.a.m.d.).
Costul acestor analize pleacă de la câteva sute lei/persoană și ajunge până la 3.000 lei/persoană, în funcție de analiza pentru care se optează ca și probă.
Cea mai concludentă probă în acest gen de acțiuni o reprezintă expertiza medico-legală ADN, întrucât prin aceasta se stabileşte în cel mai clar mod filiaţia copilului.
Prin același litigiu se poate stabili și filiația față de tatăl natural, situație în care și acesta va trebui supus analizelor menționate anterior.
Într-o speță similară, Judecătoria Galați a dispus printr-o hotărâre a sa pronunțată la data de 07.06.2019:
”Potrivit certificatului de naștere seria … nr. …, eliberat de Consiliul Local Galați, act transcris, minora N.G.A., născută la data de 16.12.2016, a avut la naștere filiația stabilită față de pârâtul N.G. și față de reclamanta N.N.
Potrivit susținerilor reclamantei, din relația de concubinaj cu pârâtul A.C., a rezultat minora N.G.A, născută la data de 16.12.2016. La momentul nașterii minorei, reclamanta era căsătorită cu pârâtul N.G., astfel încât, în privința minorei a operat prezumția de paternitate a copilului născut din căsătorie.
Din raportul de expertiză medico-legală privind cercetarea paternității (examen serologic complex) nr. …, a rezultat că pârâtul A.C. poate fi tatăl biologic al minorei N.G.A., cu o probabilitate de 81%.
La termenul de judecată din data de 10.05.2019, pârâtul N.G. a recunoscut că nu este tatăl biologic al minorei N.G.A.
În drept, potrivit art.414 alin.(1) și (2) C.civ. copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei, însă paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului.
Or, în cauză, coroborând concluziile raportului de expertiză medico-legală privind cercetarea paternității care a stabilit că pârâtul A.C. este tatăl biologic al minorei N.G.A., cu o probabilitate de 81%, cu recunoașterea pârâtului N.G., potrivit căreia nu este tatăl biologic al minorei, apare cu evidență necesitatea admiterii acțiunii promovate de reclamantă.
În prezenta speță, reclamanta a dovedit că este cu neputință ca pârâtul N.G. să fie tatăl minorei N.G.A.Ținând seama de aceste considerente, precum și de faptul că pârâtul A.C. a recunoscut paternitatea prin întâmpinare, instanța va constata că pârâtul N.G. nu este tatăl minorei N.G.A. și va constata că pârâtul A.C. este tatăl minorei.
(…)
Ca atare, instanța va dispune ca pe viitor minora N.G.A., născută la data de 16.12.2016, să poarte numele de familie al tatălui, acela de A., urmând a se numi pe viitor A.G.A.
(…)
După rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, instanța va dispune ca S.S.C. din cadrul Primăriei Galați să efectueze cuvenitele mențiuni în registrul de stare civilă cu privire la stabilirea filiației minorei A.G.A, inclusiv în actul de naștere și certificatul de naștere al minorei la rubica ”tată”, a numelui și prenumelui pârâtului A.C.
Pentru aceste motive, în numele legii, hotărăște:
Admite cererea formulată de reclamanta N.G.A, prin reprezentant legal, A.N.
Constată că pârâtul N.G. nu este tatăl minorei N.G.A.
Constată că pârâtul A.C. este tatăl minorei N.G.A.
Încuviințează ca, pe viitor, minora N.G.A. să poarte numele de familie al tatălui, acela de A.
Dispune ca S.S.C. din cadrul Primăriei Galați să efectueze cuvenitele mențiuni în registrul de stare civilă.
(…)
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, azi, 07.06.2019.”
Pentru întrebări și neclarități de natură juridică puteți contacta Cabinetul prin email:avocatropotanmihaela@gmail.com sau telefonic: 0758.947.745 și la sediul cabinetului de avocat situat în mun.Galați, str.Portului nr.19A, jud.Galați.
