COVID-19 în România – explicații, măsuri, obligații și riscuri

În urma apariției primului caz oficial de infectare cu virusul SARS-CoV2 în România s-a declanșat o adevărată avalanșă de informații, unele veridice, altele doar menite a induce panica.

Practic, suntem azi puși în fața unor noi situații și a unor măsuri luate cu o rapiditate deosebită de către organele statului, într-un amestec al diverselor comitele și grupuri de comunicare, măsuri cărora nu știm dacă le putem face față întrucât nici nu au fost explicate efectiv de autorități.

Cabinetul de Avocat ”Ropotan Mihaela” vine astfel cu o serie de expuneri culese din parcurgerea celor mai recente acte normative emise de organele de conducere, așa încât fiecare dintre noi să se lămurească asupra acestei situații care, ca de obicei, a luat pe toată lumea pe nepregătite.

Ce înseamnă caz suspect, caz probabil și caz confirmat de COVID-19, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică din România?

CAZUL SUSPECT – (1) pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc al cel puțin unuia din următoarele: tuse, febră, scurtarea respirației – respirație dificilă) ȘI fără o altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic ȘI cu istoric de călătorie sau ședere în zona ROȘIE sau zona GALBENĂ cu transmitere a COVID-19, în perioada de 14 zile anterioare datei debutului;

– (2) pacient cu orice infecție respiratorie acută ȘI care a fost în contact apropiat* cu un caz confirmat sau probabil de COVID-19 în perioada de 14 zile anterioare datei debutului;

– (3) pacient cu Infecție Respiratorie Acută Severă (SARI) (febră sau istoric de febră ȘI tuse ȘI scurtarea respirației ȘI care necesită spitalizare peste noapte) ȘI fără nicio altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic.

*Contact apropiat –  Persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19; Persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex.strângere de mână neurmată de igiena mâinilor);

– Persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex.în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);

– Persoana care a avut contact față în față cu un caz de COVID-19 la o distanță mai mica de 2 m și pe o durată de peste 15 minute;

– Persoana care s-a aflat în aceeași încăpere (ex.sala de clasă, sala de ședințe, sala de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute și la o distanță mai mică de 2 m;

– Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrjire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție;

– Persoana care a avut contact în avion cu un caz de COVID-19 și care a stat pe unul din cele 2 rânduri în orice direcție față de caz, persoane care au călătorit împreună cu cazul sau care i-au acordat îngrijire în avion, membri ai echipajului care au servit în zona în care s-a aflat cazul. Dacă severitatea simptomelor sau deplasarea cazului în avion indică o expunere mai extinsă, vor fi considerați contacte apropiate toți pasagerii din zona respectivă din avion sau chiar toți pasagerii din avion.

CAZUL PROBABIL – caz suspect la care rezultatul testării pentru SARS-CoV-2, comunicat de laborator, este neconcludent sau la care rezultatul a fost pozitiv la un test pentru pan-coronavirusuri;

CAZUL CONFIRMAT – o persoană cu o confirmare în laborator a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele și simptomele clinice. De asemenea, vor fi testate persoanele carantinate și contacții cazurilor confirmate, în zilele 1, 12 si 13 de la intrarea în carantină, respectiv de la confirmarea cazului.

Care sunt procedurile în cazurile persoanelor simptomatice/asimptomatice sosite în țară cu avionul, pe cale maritimă/fluvială ori terestră?

CAZURILE PERSOANELOR SIMPTOMATICE – cazul, fie el raportat de către echipajul aeronavei, navei, sau personalul de la punctele de frontieră; autodeclarat; depistat după aterizarea/acostarea aeronavei/navei este preluat în condiții de maximă siguranță de către personalul Direcției de Sănătate Publică, identificându-se și contacții apropiați.

Se termometrizează persoanele care au călătorit împreună cu persoana simptomatică, se completează Chestionarul de Evaluare și Localizare pe Teritoriul României, se consiliază pasagerii despre simptomatologia bolii, se comunică măsurile de autoizolare la domiciliu pentru un număr de 14 zile de la sosire. D.S.P. va monitoriza zilnic, telefonic, starea de sănătate a acestora, comunicându-li-se să își limiteze contactul cu alte persoane și să nu călătorească. În cazul apariției simptomelor bolii, pasagerul va anunța D.S.P. și va solicita prin apel la 112 transportarea la un spital de boli infecțioase menționând că este ”contact cu caz suspect de infecție cu noul coronavirus”. După sosirea rezultatelor de laborator D.S.P. le va comunica acestei categorii de persoane dacă sunt liberi sau nu să își reia activitățile după expirarea celor 14 zile.

CAZURILE PERSOANELOR ASIMPTOMATICE – cazul persoanelor cu istoric de călătorie în zone afectate în perioada de 14 zile anterioare, cu sau fără contact cu o persoană simptomatică. Acestea urmează un circuit separat către spațiul destinat examinării, se termometrizează persoanele, se completează Chestionarul de Evaluare și Localizare pe Teritoriul României, se consiliază pasagerii despre simptomatologia bolii, se carantinează persoanele care vin din zone carantinate deja (ex. Italia- Bergamo, Veneția), ieșirea din carantină făcându-se după o perioadă de 14 zile de la intrarea în țară, dacă pacientul este clinic sănătos și dacă are 2 testenegative pentru COVID-19 la un interval de minimum 24h.

Pentru persoanele care vin din afara țării, însă nu din zone carantinate, se recomandă autoizolarea și monitorizarea la domiciliu pentru 14 zile de la momentul intrării în țară. Monitorizarea se face de către medicul de familie sau D.S.P.

(detalii mai amănunțite găsiți în Hotărârea nr.3/28.02.2020 a Comitelului Național pentru Situații Speciale de Urgență)

Ce SANCȚIUNI riscați în cazul în care nu raportați în mod corect locul din care călătoriți ori dacă nu respectați recomandările de autoizolare la domiciliu timp de 14 zile?

După cum mulți dintre dumneavoastră ați aflat din presă ori din informațiile anterior expuse, la intrarea pe teritoriul României sunteți obligați să completați Chestionarul de Evaluare și Localizare pe Teritoriul României pe proprie răspundere, sub sancțiunea săvârșirii infracțiunii de ”fals în declarații” regăsită la art.326 Cod penal ce se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda și sub sancțiunea săvârșirii infracțiunii de ”zădărnicirea combaterii bolilor” regăsită la art.352 Cod Penal și care se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda în cazul în care este săvârșită cu intenție și cu închisoarea de la 1 lună la 6 luni sau amenda în situația în care este săvârșită din culpă. Prin urmare, se pot întocmi și dosare penale în asemenea situații.

În egală măsură, persoanele aflate în izolare la domiciliu care nu respectă măsurile impuse de către Direcția de Sănătate Publică pot fi sancționate conform prevederilor H.G. nr. 857 din 24 august 2011 privind stabilirea şi sancționarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Ce măsuri s-au implementat și ce urmează?

Prin Hotărârile Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României (MAI – Departamentul pentru Situații de Urgență) s-a dispus, printre altele:

• adoptarea procedurii și criteriile de suspendare a cursurilor școlare în unitățile de învățământ;
• limitarea adunărilor publice la un număr maxim de 100 persoane, iar pentru cele cu un număr mai mare de 100 persoane este necesar acordul D.S.P.;
• sistarea până la data de 31.03.2020 a stagiilor în spitale pentru studenții universităților de medicină și farmacie și vizitele persoanelor internate, măsura putându-se prelungi;
• obligația pentru unitățile de alimentație publică de a dezinfecta frecvent suprafețele expuse (cărucioare, coșuri de cumpărături, , clanțe de la uși etc.), în special în zona caselor de marcat;
• obligarea furnizorilor publici și privați de transport de persoane la dezinfectarea frecventă a spațiului (bare de susținere, uși, scaune etc.), de preferat, la finalizarea traseului;
• obligarea instituțiilor publice și private de a asigura la toalete materiale destinate igienei personale (săpun, prosoape hârtie, uscătoare de mâini), dezinfecția frecventă a clențelor ușilor, precum și a altor suprafețe expuse (mese conferință, birouri etc.);
• transmiterea unei circulare către instituțiile publice sau private în vederea analizării posibilității desfășurării muncii la domiciliu pentru o parte de personal, în temeiul dispozițiilor art.108-110 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii coroborat cu art.2 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, acolo unde este posibil.

Cu siguranță vor urma și alte măsuri, având în vedere că din cele 4 scenarii reglementate de autorități pentru evoluția infecției cu virusul, deja ne aflăm în cel de-al treilea.

Mai mult, în data de 13 martie 2020 a fost publicat în Monitorul Oficial nr.0207 Ordinul Ministerului Sănătății privind aprobarea Protocolului specific privind managementul în caz de deces al pacienților infectați cu noul coronavirus semn că autoritățile se pregătesc pentru ceea ce e mai rău.

INSTITUIREA STĂRII DE URGENȚĂ

Se realizează de către Președintele României în temeiul prevederilor art.93 din Constituția României și ale O.U.G. nr.1/1999, reprezentând ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de origine publică, instituit în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:

a) existenta unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;

b) iminenta producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.

Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenta, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei. Decretul de instituire a stării urgență se aduce neîntârziat la cunoştinţa populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență.

Pentru aplicarea măsurilor instituite în Decretul privind instituirea stării de urgență, autorităţile civile şi militare au următoarele atribuţii şi raspunderi:

a) să întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduală a capacităţii de lupta, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;

b) să dispună depunerea temporară a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi sa procedeze la căutarea şi ridicarea lor; la încetarea măsurii excepţionale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le detina; sa dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi sa instituie paza acestora;

c) să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi sa elibereze, în cazuri justificate, permise de libera circulaţie;d) să efectueze perchezitii oriunde şi oricând este nevoie;

e) să efectueze razii;

f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestatiilor sau marsurilor;

g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenta persoanele a căror prezenta nu se justifică;

h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi sa ţină evidenta acestora;

i) să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masa, indiferent de natura şi de forma de proprietate, sunt obligate sa transmită, cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;

j) să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburantilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;

k) să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;

l) să asigure paza militară a sediilor autorităţilor publice centrale şi locale, a statiilor de alimentare cu apa, energie, gaze, de radio şi de televiziune, precum şi a unor agenţi economici sau obiective de importanţa naţionala; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentarii cu gaze, energie şi apa potabilă, după caz;

m) sa dispună rationalizarea alimentelor şi a altor produse de stricta necesitate;

n) sa emita ordonanţe militare;

o) sa interzică circulaţia rutiera, feroviara, maritima, fluviala şi aeriană pe diferite rute;

p) dreptul de a ordona unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.

În egală măsură, se pot închide și frontierele de stat, însă toate aceste măsuri pot fi luate pe o perioadă maximă de 60 de zile.

NU UITAȚI! Linia telefonică la care puteți suna pentru a solicita informații privind Coronavirus este 0800 800 538 disponibilă 24h/24h. Anunțați Direcția Pentru Sănătate Publică în cazul în care aveți suspiciuni în legătură cu infectarea COVID-19! De asemenea, cetățenii români din străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor +4021.320.20.20!

Pentru întrebări și neclarități de natură juridică adresele la care mă puteți găsi sunt:

avocatropotanmihaela@gmail.com

Notă: Articolul a fost realizat pe baza informațiilor regăsite în Hotărârile Comitelului Național pentru Situații Speciale de Urgență, a actelor normative deja citate, precum și a informațiilor regăsite pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică România.